„Moneda unică și democrația sunt compatibile”, a declarat Yanis Varoufakis după ce a votat împreună cu tatăl său în Faliro, o suburbie a Atenei.
„Este o sărbătoare a democrației. În ultimii cinci ani, eșecurile enorme ale Eurogrupului au generat ultimatumuri la care poporul grec nu a putut răspunde. Astăzi, poporul grec poate da un răspuns”, a spus Varoufakis.
Zilele trecute, Varoufakis promitea că va demisiona dacă majoritatea grecilor vor accepta condițiile creditorilor străini și acuza de „terorism” Grupul Bruxelles, format din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional. În plus, în cazul respingerii condițiilor creditorilor, Varoufakis pleda pentru introducerea drahmei, o monedă care teoretic ar urma să fie paritară cu euro. „Analizăm introducerea unui vehicul monetar paralel, necesar pentru recapitalizarea băncilor și pentru a permite deschiderea acestora înainte de izbucnirea unor revolte”, a afirma joi Yannis Varoufakis. „Ar fi un fel de ucrainizare, dar, pentru a o evita, analizăm modul de funcționare a monedelor online precum Bitcoin”, spunea ministrul grec al Finanțelor.
Ministrul de Finanțe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, considera, miercuri, că nu există „o bază solidă de discuții” cu Guvernul Greciei, așteptând o clarificare de poziție a Guvernului elen înaintea referendumului. „Nu există o bază de discuții pentru măsuri serioase”, a spus Schauble. „De aceea, Grecia va trebui să își clarifice poziția despre ce vrea, iar apoi să discutăm despre situație, în condiții care acum vor fi mai dificile”, a adăugat Schäuble. „Propunerea creditorilor care să fie respinsă ori acceptată nu mai există în acest moment”, sublinia oficialul german.
Și Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, și-a menținut posibilitatea nuanțării declarațiilor în contextul referendumului. „Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene”, a declarat Tsipras. „Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic”, a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieșire a Greciei din zona euro ar avea „consecințe dezastruoase”. „Vă cer să votați «nu» în privința planului de asistență financiară și «da» perspectivelor găsirii unei soluții viabile”, a subliniat Tsipras, lansând practic un semnal ambiguu privind referendumul. „Singura noastră cale de a depăși criza este să revenim la popor și exact asta facem”, a explicat Tsipras.
Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăți, în contextul în care nu a putut plăti tranșa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți. Actuala situație nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deține recordul privind amploarea unei incapacități de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenței unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.